Adidasilor mei albi le era dor de o impachetare cu namolul trotuarului, in timp ce navigheaza prin baltile care ineaca asfaltul, in urma droidului meu de companie.  Gerul imi ureaza un “bine-ai venit inapoi, coaie!” prietenos pe sira spinarii, facandu-mi pielea sa cotcodaceasaca zgribulita, sub cele trei straturi de textile care o acopera. Otopeni este un oras frumos… dar poate pe alta vreme. In nici … Continuă să citești Epilog

Am reusit sa fug din baza in puterea noptii, atunci cand locotenetul Miss’T isi executa coregrafia antrenamentului de seara. Nu am mai rezistat… Imi bag picioarele in ea de Frontiera, de planeta, de vulcani, de cascaloti si de plantatie. Am amanetat coroana de rege, am umplut rezervorul Canapelei Rosii cu combustibil si portbagajul cu tubercului ramasi de la Sparo, apoi m-am lansat in orbita, dar … Continuă să citești Marea evadare

– In Jurnalul Navei cand mai adaugi ceva? ma intreaba Miss’T, intre doua serii de flotari. – Nu stiu… Azi imi e lene! spoiesc un raspuns cu jumatate de gura, dupa care continui sa butonez ecranul fazerului smart. – De doua zile ti-e lene…! apoi mai baga o serie de exercitii. – Fac si eu ce pot, boss! Nu este asa usor sa fii rege… … Continuă să citești Jocul Tronului

Dupa trei saptamani in care am spalat rufele la rau, suflecat pana la brau in chiuveta, a fost nevoie de mangaierea dulce si suava a unei femei pentru ca masina de spalat combinezoane din interiorul habitaclului sa se activeze si sa curete maldarul de textile murdare, care blocase deja usa de la baie. Pe langa dronele electrocasnice (nici nu stiam ca avem uscator de par … Continuă să citești 3 saptamani si jumatate

Daca tot mi-am instalat baza pe Tazacorte, am zis sa trag o plimbare sa imi admir noul domeniu. Imi place sa fac asta atunci cand sunt singur si nu am pe cine sa trimit dupa tubercului lui Sparo, iar astazi este o zi speciala pentru ca sunt singur si am ramas fara provizii pe plantatie. Partea proasta este ca Jac Sparo a ramas si el … Continuă să citești Rege

Singur pe plantatie.  Toata lumea este ocupata cu cautatul timpului pierdut, oriunde mai putin aici. Din pacate al meu a fugit cu mult timp in urma si ma vad fortat sa o ard solitar la umbra bananierilor, pierdut intr-o duminica moale si pufoasa. As putea sa frec menta iar prin rezervatie sa ma vad cu Sparo si bastinosii sai, dar imi este lene si sa … Continuă să citești Pe plantatie

Acesta este ultimul meu holomesaj in calitate de capitan al expeditiei si de cetatean al Federatiei Oltenilor Galactici si vine insotit de demisia mea din toate functiile si fractiile Flotei Imperiale Oltenesti. Imi bag picioarele in ea de explorare si ma campez definitiv aici pe Tazacorte. M-am saturat sa tot sar din asteroid in asteroid, ca un fluturas din floare in floare, in cautare de … Continuă să citești Demisia

Oceanul arunca cu valuri inspumate in stancile golase, incercand parca sa se catere spre albastrul cerului, mazgalit de cativa nori izolati. Un albatros planeaza ratacit deasupra intinderii nesfarsite de apa, purtat de briza racoroasa, dorind parca sa plonjeze in soarele care se ineaca la orizont. – Coaie, dar aici nu e semnal! se aude vocea lui D.D.u. din spate si pastelul se transforma intr-o anectoda … Continuă să citești In asfintit