– 100! Asta este postarea cu numarul 100! imi spune entuziasmata ea atunci cand deschid laptopul, pregatit sa-i mazgalesc albul ecranului cu gandurile mele murdare. – Asa,si?! o intreb usor speriat de valul exagerat de voie buna. Habar nu aveam… Ce naiba?! Chiar ai stat sa le numeri? – Nu fi naiv…le-au numarat ei pentru tine! Se lipeste de mine, probabil intr-o incercare naiva de … Continuă să citești 101

Pagina alba din fata ta iti va fi cel mai bun prieten. Ea iti va sterge lacrimile, iti va asculta durerea si iti va fi alaturi in noptile de singuratate. Iti va fi pluta atunci cand furtuna iti va ineca corabiile la mal, va fi adapostul tau de vreme rea si vela care te va duce spre noi orizonturi. Va fi aripa care te va … Continuă să citești Pagina alba

Cerul fara stele ii bate la fereastra, iar ea ii deschide, lasand intunericul sa ii daruiasca o noapte de singuratate… – Blu, te castrez daca mai deschizi fereastra! Jur ca am sa iti pun coaie si apoi am sa te castrez… – Cracracra! – Cracracra in ma-ta! Ca intra tantarii… Pisicile si melodramele lor… eu si blocajele mele… Continuă să citești Melodramatic

– Stiu ca e greu, dar trebuie sa mergi inainte, omule! imi spune el, in timp ce soarbe o gura de ceai. Oftez si deschid plictisit televizorul. Credeam ca vizita asta va fi mai amuzanta, dar se pare ca iar am incurcat borcanele. – Nu am chef de sedinte tehnice acum! ii zambesc, in timp ce ii intind al doilea controller de la PlayStation. Oricum … Continuă să citești Mai departe

– De ce esti suparat? ma intreba ea, intrerupand linistea care plutea in sufragerie. – Nu sunt… Se aseaza langa mine. Urasc cand face pe psihologul, dar daca ii spun sa taca inca cateva minute, doar voi complica mai mult lucrurile. – Chiar nu sunt! si ii arunc un ranjet contrafacut. – Esti suparat…te simt… Crede ca ma poate cumpara cu zambetul asta, dar din … Continuă să citești Putina liniste

Stau in masina parcat si privesc la fumul de tigara care se scurge usor afara, in noapte. Melodia de la radio il urmeaza si ea subtil in intuneric. Imi este dor de Craiova… – Te pot duce eu! imi sopteste reflexia din oglinda retrovizoare. Nu e asa departe… Putem prinde rasaritul acolo… O las sa vorbeasca si ii acopar vorbele cu un oftat de fum. … Continuă să citești Craiova mea…

Primele iubiri sunt intotdeauna cele mai sincere, cele mai simple si probabil cele mai memorabile. Apoi, pe masura ce te maturizezi si viata te trage in apele ei tulburi, iubirile tale vor deveni complicate si pline de diferite nuante de banalitate, iar amintirile lor vor dura la fel de mult ca si gustul gumei de mestecat. Vor fi intense la inceput, dar pana la urma … Continuă să citești Leoaica tanara…

– O sa fie bine, ai sa vezi! a spus zambind si mi-a atins cu degetele ei, mana. – Crezi? o intreb in timp ce incerc sa fac putina ordine in haosul din gandurile mele. – Da! Ai sa vezi ca totul va fi bine! O privesc, incercand sa-i fur putin din optimismul din priviri, fara succes. Tot ce gasesc acolo este naivitatea aia frumoasa, … Continuă să citești Totul va fi bine

Se spune ca pisicile au noua vieti. Asta inseamna cu 6 mai multe decat Super Mario si cu 1 mai putin decat Tetris, iar asta doar la pisicile normale. Cele anormale, fabricate in eprubeta in China dupa o reteta americana, precum blonda mea cu ochii albastri, mai prezinta unele erori si bug-uri in softul original. Nu stiu exact cate vieti are, dar chinezii i-au instalat … Continuă să citești Terminator v1.3